vineri, 13 martie 2009

In cautarea “propriei” pasiuni in relatia de cuplu?!


Ratacind intre dorinta, excitatie si “nevoie” de orgasm, uneori uitam ca exista si placere tocmai din tendinta de a “sti” mai mereu ce se intampla cu noi in contextul vietii noastre sexuale si cum putem sa o imbunatatim.
Acest “a sti”/ “a cunoaste”, cat si problemele noastre cotidiene (pe care ne place sa le “caram” cu noi peste tot) se intampla sa ne rapeasca destule resurse si timp incat uneori ramane prea putin “timp” sa ne relaxam si sa ne permitem sa simtim, sa degustam placerea de a fi cu noi insine si cu celalalt.
Gresim cand ne dorim cat mai mult pentru noi si celalalt?
Nu!
Insa conteaza premisele de la care plecam in cautarea noastra, care ne este tinta aleasa si cine suntem noi si celalalt in acest demers.
Pe buna dreptate, citind, te poti intreba ce inseamna “cine suntem noi si celalalt”?
Uneori, in viata, se intampla sa fim intr-atat de preocupati de ceea ce ne propunem sa obtinem incat din initiatori si beneficiari ajungem sa devenim simple intrumente, simpli executanti, iar celalalt obiectul dorintelor noastre, instrument de satisfacere a propriilor noastre fantezii si curiozitati.
Este de dorit sa fim preocupati de imbunatatirea calitatii trairilor si senzatiilor cu conotatie sexuala , dar sa ne amintim cat de pretioase sunt si aspectele pe care le-am descoperit, experimentat pana acum. Ele constituie “baza”, punctul de plecare in cautarea culmilor placerii…
Ce este aceasta placere?
Atingerea…orgasmul…excitatia…sarutul…dorin- ta…fericirea…noi…celalalt…relatie…prelud- iu…act sexual…joc…fantezie…masturbare…?...
Cum placerea este in toti si in toate, am putea continua la nesfarsit.
Ramane voi sa ma contraziceti!? 
Placerea este regasita in fiecare dintre lucrurile de mai sus, dar nu neaparat ca si scop in sine, ci ca parte integranta a lor. O traire personala ce apare ca rezultanta a unui cumul de senzatii, perceptii si reprezentari cu conotatie sexuala.
Personala pentru ca acesta placere este traita, atribuita si asumata intr-o maniera particulara de fiecare dintre noi.
Diferentierea perceputa de unii poate aparea aici ca rezultatul manierei in care alegem sa ne raportam la aceste momente din viata noastra, manierei in care ne permitem sa le simtim si sa ne bucuram de ele.
V-ati putea intreba ce tot vreau sa spun prin “alegem”, “ne raportam”, ne permitem” si pe buna dreptate.
Astfel de lucruri le realizam uneori o singura data in viata noastra de zi cu zi.
Intr-o zi poate am ales cum sa ne simtim cand suntem atinsi/atinse, cum sa facem sex, ce sa simtim, cum si cat sa vedem din/la celalalt si la noi. Intr-o zi..intr-o clipa, intr-un context am ales cum san e simtim vis a vis de propria noastra sexualitate, AM ALES SA TRAIM PLACEREA.
Intr-o alta zi cineva ne-a spus cum ar trebui sa fie, ce ar trebui sa facem sau cum a fost pentru el/ea si tot din aceeasi zi poate am inceput sa ne contruim setul de idei, credinte, convingeri despre noi si viata sexuala in general si particular, despre cum ar trebui sa fie, si am inceput, plecand de la acest bagaj, sa ne raportam la noi si la celalalt intr-un fel anume, ne-am construit un set de steptari si am tot asteptat ca aceste asteptari sa fie satisfacute.
Si a fost si o zi in care ne-am permis sa exploram, sa simtim, sa ne dorim, sa cerem, sa oferim intr-o maniera personala placerea sexuala…NE-AM PERMIS SA FIM NOI INSINE, RELAXATI SI IN ECHILIBRU CU NOI SI CEEA CE SE TREZESTE IN NOI SAU TREZIM IN CELALALT.
Uneori in viata se intampla ca odata facut acest ales, raportat, permis, sa nu mai revenim asupra lor, sa ne continuam existenta ca “prizonieri” si sa incercam sa le supravietuim de parca ar fi ceva dat noua si nu creat de noi la un moment dat in existenta noastra.
Uneori se intampla sa uitam ca viata se schimba, evolueaza, ca ne adduce mereu si mereu lucruri noi, oameni noi, experiente noi, si ca aceste raportari, alegeri si limite pot fi clipa de clipa redefinite, reetalonate, readaptate la realitatea noastra interna, externa si de cuplu.
Ce anuma ne “impiedica” sa facem aceste revizuiri, transformari ramane de explorat... Si asta pentru ca noi suntem in masura sa facem ceva pentru noi cu noi.
Va asteptam!

Psiholog Jeni Chiriac

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu